La umbra unui copac[Privat-SamaraMorgan]

-Atunci de ce nu ai mers la munca direct?,intreb,sprijinindu-ma de copac si inchizandu-mi ochii,incerc sa ascult si sunetul ploii in acelasi timp.

- Acum sunt in pauza dintre ture, spun chicotind. Prefer sa mi-o petrec in parc, din moment ce nu e departe de barul-restaurant unde lucrez. Nu imi place sa stau pe langa colegele mele de munca. Prea mult fum de tigara si barfe.

-Bar-restaurant?,intreb,deschizand un ochi si privind la ea.Parca lucrai la un magazin.Acum,tu esti cea suspicioasa,spun,amuzat.

- Uh, nu am sous niciodata ca as lucru la un magazin. Prin discount ma refeream la cel de la meniu, spun chicotind in timp ce il privesc. Plus, nu sunt suspicioasa. Nu am de ce sa ascund lucruri.

-Cine stie?Poate esti genul de persoana care invita straini la restaurant,apoi cand ajung in fata restaurantului,ii trag intr-o alee din spatele cladiri,apoi ii ucid,continui pe acelasi ton amuzat de mai inainte.

- Crezi ce vrei, dar eu nu o sa fac asta vreodata, spun in timp ce imi indrept priviea spre cer din nou, in timp ce il privesc, parca hipnotizata de maretia picaturilor de ploaie care cadeau si cadeau si cadeau.

-N-am de unde sti asta,raspund,deschizandu-mi ochii si privind la ea.Tehnic esti un strain.Dar de data asta,voi face o exceptie,Ally.

In momentul in care il aud spunandu-mi asa, rosesc usor, si ma uit spre cer, socata. Nimeni nu imi mai spusese asa, de cand mama mea fusese ucisa. In momentul in care imi spusese asa, simteam o caldura inauntrul meu care ma facea sa ma simt bine. Imi indrept din nou privirea spre el, si doream sa zic ceva, dar nimic nu iesea din gura mea.

-Ce-i cu fata aia de cerc patrat?,intreb amuzat,observand ca se uita la mine.N-ai mai vazut fiinte umane pana acum?

- Ba da. Am vazut. Dar, am impresia ca esti diferit de cei pe care ii cunosc, soptesc in timp ce chicotesc si continui sa-l privesc.

-Adevarat,spun,in timp ce ma ridic incet de jos si ma scutur putin.Nu sunt de prin preajma.Vin din nordul insulei.Fac parte din tribul Apunka.

- Uh, inteleg, spund dand din cap afirmativ. Nici eu nu sunt de pe aici, spun chicotind. Nici nu-mi aduc aminte de unde sunt, sincer..

-Deci te-ai lovit candva la cap,in tinerete.Inteleg,dau din cap afirmativ,inchizand ochii.Asta explica de ce esti asa prietenoasa cu un strain.

- Am fost data afara din sat cand aveam 4 ani. E normal sa nu stiu unde imi sunt originile, soptesc in timp ce ma uit la iarba.

-Caz dramatic deci,dau din cap afirmativ din nou,in timp ce vin inspre ea si ma opresc langa.Avem ceva in comun totusi.Amandoi ne-am parasit triburile.Eu fiindca asa am vrut,iar tu ai fost data afara.

- Da, spun afisand un zambet fals si inchizand incet ochii, dupa care ii deschid la loc, si privesc din nou spre iarba.

-Relaxeaza-te,ranjesc usor,punand o mana pe umarul ei.N-am chef sa-mi vad chelnerita trista cand ma serveste la masa in seara asta.

- Huh? Cine e trista? intreb pe un ton confuz in timp ce il privesc. Eu una sunt cea mai fericita din lume, spun chicotind in timp ce ma uit iar spre cer.

-Daca ti-ai revenit doar pentru ca am zis asta,sunt curios cum o sa reactionezi daca ti-as zice ca o sa iei cina cu mine in seara asta,continui sa ranjesc,luand mana de pe umarul ei.

Clipesc de cateva ori, in timp ce il privesc, si chicotesc.
- Nu crezi ca esti cam direct in momentul de fata? intreb in timp ce ma uit in ochii lui.

-Nu crezi ca oferta e prea tentanta ca sa o refuzi?,intreb,amuzat,in timp ce o privesc in ochi de asemenea.

- Ei bine, spun in timp ce il privesc si eu. Fie ca ar fi tentanta sau nu, tot accept, soptesc ultima parte in timp ce ii fac cu ochiul si ranjesc.

-Atunci sa-ti fie rusine,spun,amuzat,ranjind,continuand sa o privesc in ochi.Flirtezi asa cu oameni mai in varsta?N-ai pic de rusine,fetito?

Clipesc de cateva ori, in timp ce il privesc.
- Mai in varsta? Dar nu pari sa ai mai mult de 25 de ani, spun chicotind.

-Surprinzator sau nu,am 34,raspund cu acelasi ranjet,privind la ea.Si fiindca tot jucam jocul cu ghicitul,as zice ca ai undeva la 20-21.